Authoradmin

Casa de marcat

Conform ordin nr. 627 din 8 martie 2018 privind aprobarea procedurii de transmitere a datelor din memoria casele de marcat cu jurnal electronic, de la 1 iunie 2018, marii contribuabili și contribuabilii mijlocii vor trebui să folosească numai aparate de marcat cu jurnal electronic. De la 1 august 2018, obligația se va aplica și contribuabililor mici,.

 

Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sa genereze un fisier xml astfel:

  1. a) datele din bonul fiscal, structurate după cum urmează:
  2. valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
  3. numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;
  4. data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;
  5. seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal;
  6. valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cotă;
  7. b) datele din raportul fiscal de închidere zilnică prevăzute la art. 64 alin. (2), (3), (4), (5), respectiv alin. (6), după caz, din normele metodologice;

c)informaţii referitoare la pornirea/oprirea aparatului de marcat electronic fiscal, încetarea funcţionării acestuia în urma unor evenimente de tipul lipsa curentului electric sau întreruperea conexiunii la internet, precum şi cu privire la repunerea în funcţiune/reconectarea aparatului;

d)mesajul de confirmare a îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 1.

 

Aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea de schimb valutar de către entităţile care desfăşoară activităţi de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naţionale a României, aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în transportul persoanelor în regim de taxi, precum şi aparatele de marcat electronice fiscale destinate magazinelor situate în aeroporturile internaţionale comunică datele structurate după cum urmează:

a)aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea de schimb valutar:

1.suma şi moneda încasate de la client;

2.suma şi moneda plătite clientului;

3.comisionul practicat şi nivelul cotei de taxă pe valoarea adăugată;

4.numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;

5.data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;

6.seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal;

7.valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată, cu indicarea nivelului de cotă a acesteia;

b)aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea de transport de persoane în regim de taxi:

1.numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;

2.data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;

3.seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal;

4.numărul cursei;

5.valoarea totală a serviciului;

6.valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată, cu indicarea nivelului de cotă a acesteia;

c)aparatele de marcat electronice fiscale destinate magazinelor situate în aeroporturile internaţionale:

1.valoarea totală a bonului fiscal;

2.numărul de ordine al bonului fiscal, la nivelul zilei de lucru;

3.data, ora şi minutul emiterii bonului fiscal;

4.seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal;

5.numărul cursei aeriene;

6.valoarea taxei pe valoarea adăugată defalcată pe cote.

 

Transmiterea datelor, se va realiza în trei pași, astfel:

– fișierele xml, semnate folosind certificatul digital al aparatului de marcat electronic fiscal, vor fi

exportate de pe aparatul de marcat electronic fiscal pe un mediu de stocare extern;

– prin intermediul programului de asistență pus la dispoziţie pe portalul anaf, fișierele xml vor fi validate și atașate unui fișier pdf;

– fișierul pdf cu xml atașat, semnat cu certificat digital calificat, va fi comunicat organului fiscal

prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

 

Cadru legal: Ordin nr. 627/2018

Perioada fiscala – TVA

Perioada fiscala este luna calendaristica, insa aceasta devine trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere si/sau neimpozabile in Romania care nu a depasit plafonul de 100.000 de euro (465.970 de lei).

 

In cazul in care societatea este platitoare de TVA lunar:

–  se verifica jurnalele de vanzari pe intreg anul,  baza impozabila, valoarea la care s-a calculat TVA;

– se verifica daca baza impozabila este mai mica decat contravaloarea in lei a sumei de 100.000 euro, la cursul BNR valabil la 31.12.N-1;

– se verifica daca nu s-au efectuat in anul anterior achizitii intracomunitare de bunuri;

– daca se indeplinesc conditiile de mai sus se depune la Administratia Financiara declaratia de mentiuni 010 pentru modificare perioada fiscala din luna in trimestru. Termen 15.01.N.

 

 In cazul in care societatea este platitoare de TVA  trimestrial:

–  se verifica jurnalele de vanzari pe intreg anul,  baza impozabila, valoarea la care s-a calculat TVA;

– se verifica daca baza impozabila este mai mare decat contravaloarea in lei a sumei de 100.000 euro, la cursul BNR valabil la 31.12.N-1;

– daca se indeplinesc conditiile de mai sus se depune la Administratia Financiara declaratia de mentiuni 010 pentru modificare perioada fiscala din trimestru in luna. Termen 15.01.N.

 

Cadrul legal: Art. 322 Legea 227/2015; Art. 88 Legea 207/2015.

Dividende

Dividendele în anul 2018 vor fi impozitate cu cota de 5%.

 

Persoanele care au obținut pe durata anului 2017 venituri din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) cel puțin egale cu 12 salarii minime brute vor datora in anul 2018 contribuția de asigurări sociale de sănătate în cotă de 10% din valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară. Pentru anul 2018 ca să vedem dacă ne încadrăm în plafonul de 12 salarii minime (22.800 lei) cu valoarea dividendelor, trebuie sa însumăm veniturile din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) obținute în anul 2017.

 

Dacă veniturile din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) au fost mai mari de 22.800 lei se depune la ANAF pana la data de 15 aprilie 2018 declarația 600 unde se va bifa faptul ca s-a depăsit acest plafon. Organele fiscale,  emit decizia de impunere catre persoana fizică prin care i se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018. Persoanele fizice vor datora în anul 2018 contribuția de asigurări sociale de sănătate de 10% chiar dacă nu obțin venituri din dividende în anul 2018. Contribuția la asigurări sociale de sănatate nu se aplică retroactiv, este contribuția la asigurări sociale de sănatate pentru anul 2018 care se platește sau nu, în funcție de un anumit indicator (plafonul de 22.800 lei) stabilit din însumarea veniturilor din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) realizate în anul 2017. Contribuția la asigurări sociale de sănatate se evidențiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Prin urmare se va plati 22.800 lei x 10% = 2.280 lei contribuția la asigurări sociale de sănatate  pe 2018, în 4 tranșe trimestriale de câte 570 lei, având termene de plata 25.03.2018 , 25.06.2018 , 25.09.2018 și 25.12.2018.

 

Dacă veniturile din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) obținute în anul 2017 au fost mai mici de 22.800 lei  nu există obligația depunerii declarației 600 și nu se platește contribuția de asigurări sociale de sănătate în anul 2018.

 

Dacă veniturile din dividende și din alte surse (activități independente, chirii, etc.) obținute în anul 2018 sunt mai mici decât 22.800 lei nu există obligația depunerii declarației 600 și nu se platește contribuția de asigurări sociale de sănătate în anul 2019.

 

Exemplu: Pentru exemplificare, am ales cazul unei persoane fizice care a obținut, venituri din dividende în anul 2018 in valoare de 50.000 lei, asigurată/neasigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În acest caz, persoana fizică trebuie sa plătesca în anul 2018 următoarele sume:

– 2.500 lei, reprezentând impozitul pe dividende în valoare de 5% din suma de 50.000 lei;

– 2.280 lei, valoarea calculată prin aplicarea a 10% la plafonul  a 12 salarii minime brute pe țară în ianuarie 2018. (12 salarii minime brute pe țară în ianuarie 2018 = 1900 lei * 12 luni = 22.800 lei * contribuția la asigurări sociale de sănatate 10% = 2.280 lei).

 

Sursa: Legea 227/2015 Art. 91 lit. a, Art. 97 alin. 7, Art. 155 alin. 2 lit. d, Art. 156, Art. 170, Art 174

Documentele financiar-contabile

In Monitorul Oficial nr.910 din 09 decembrie 2015 s-a publicat Ordinul ministrului finantelor publice nr.2634 privind documentele financiar-contabile și valabil începând cu anul 2016.

In mod sintetic, din Anexa 1 remarcam:

Pct.5

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate.

Pct.6

Documentele justificative provenite din tranzacții/ operațiuni de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziție/carnet de comercializare, pot fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a bunurilor respective.
Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este reglementat de Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Pct.10

Documentele contabile (registre, jurnale, fișe, note etc.) care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la:
— denumirea entității;
— data întocmirii documentului contabil;
— felul, numărul și data documentului justificativ;
— sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate;
— conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare;
— semnătura persoanei responsabile cu întocmirea documentelor contabile.

Pct.11

În condițiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative și documentele contabile) sunt întocmite și preluate în contabilitate prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie element obligatoriu. În astfel de situații trebuie să se stabilească prin proceduri proprii modalități de identificare a persoanelor care au inițiat, dispus și aprobat, după caz, efectuarea operațiunilor respective.

Pct.12

Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiția întocmirii acestora potrivit prezentelor norme.
Prin document în format electronic se înțelege documentul care conține informațiile prevăzute de prezentele norme și care a fost emis și primit în format electronic.

Pct.22

Modelele documentelor financiar-contabile pot fi adaptate în funcție de specificul și necesitățile entităților, cu condiția respectării conținutului de informații prevăzut la pct. 2, respectiv pct. 10, precum și a normelor de întocmire și utilizare a acestora. Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Numărul de exemplare al documentelor financiar-contabile se stabilește prin proceduri proprii, în funcție de necesitățile entităților.

Pct.24

Entitățile vor asigura un regim intern de numerotare a documentelor financiar-contabile, astfel:
— persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității vor desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuții privind alocarea și gestionarea numerelor aferente;
— fiecare document va avea un număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvențial(ă), stabilit(ă) de entitate. În alocarea numerelor se va ține cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.;
— entitățile vor emite proceduri proprii de stabilire și/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menționa, pentru fiecare exercițiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul document.

Pct.34

Procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor financiar-contabile se va finaliza în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar, în caz de forță majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia.

Pct.36

Entitățile au obligația păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum și a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a operațiunilor economico-financiare.
Păstrarea documentelor justificative, a registrelor de contabilitate și a celorlalte documente financiar-contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe hârtie sau pe suport electronic.
În cazul păstrării pe suport electronic a documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
În cazul în care evidența contabilă este ținută cu ajutorul programelor informatice, documentele financiar-contabile se pot păstra pe suporturi tehnice, pe durata termenelor prevăzute de legislația în vigoare, cu condiția să poată fi listate în orice moment, în funcție de necesitățile entității sau la cererea organelor de control.

Pct.37

Documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii, cu titlu oneros, și de către operatori economici autorizați, potrivit legii, în prestarea de servicii arhivistice. Și în acest caz răspunderea privind păstrarea documentelor financiar-contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității beneficiare.
Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, entitățile trebuie să prezinte, la cererea acestora, documentele solicitate.

Pct.38

Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a registrelor și a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția celor prevăzute la pct. 39 și 40.

Pct.39

Documentele prevăzute în anexa nr. 4 la ordin se păstrează pe o perioadă de 5 ani în condițiile în care necesitățile proprii ale entității nu impun păstrarea acestora pe o perioadă de timp mai mare.

Pct.40

Documentele financiar-contabile care atestă proveniența unor bunuri cu durată de viață mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viață utilă a acestora.
Pct.42

Arhivarea documentelor financiar-contabile în format hârtie se face în conformitate cu prevederile legale și cu respectarea următoarelor reguli generale:
— documentele se grupează în dosare, numerotate și șnuruite;
— gruparea documentelor în dosare se face cronologic și sistematic, în cadrul fiecărui exercițiu financiar la care se referă acestea.
Dosarele astfel arhivate se păstrează în spații amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. Evidența documentelor în arhivă se ține cu ajutorul Registrului de evidență, potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate dosarele și documentele intrate în arhivă, precum și mișcarea acestora în decursul timpului.

Pct.43

Eliminarea din arhiva entității a documentelor financiarcontabile, al căror termen de păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită potrivit procedurilor proprii ale entității. În această situație se întocmește un proces-verbal și se consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidență al arhivei.

Pct.48

Persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venit, definite de Codul fiscal, ale căror venituri sunt determinate în sistem real și care conduc evidența contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă întocmesc Registruljurnal de încasări și plăți (cod 14-1-1/b) și Registrul-inventar (cod 14-1-2/b), reglementate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.

Pct.49

Persoanele prevăzute la art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă și care optează pentru ținerea evidenței contabile pe baza regulilor contabilității în partidă dublă întocmesc Registrul-jurnal (cod 14-1-1) și Registrul-inventar (cod 14-1-2). Întocmirea, editarea și păstrarea registrelor contabile și a celorlalte documente financiar-contabile se efectuează conform prezentelor norme.

Codul muncii – schimbare tacita Senat

Propunerile au trecut tacit de Senatul Romaniei (octombrie 2015).
Principalele 30 modificari:
1. Anterior inceperii activitatii se inregistreaza contractul individual de munca în Revisal și în termen de 10 zile se transmite la ITM.
2. Anterior inceperii activitatii prin informarea salariatului i se aduce la cunoștința și modalitatile de verificare a aptitudinilor profesionale, personale și obiectivele de performanța individuala aplicabile la nivelul angajatorului prin criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului;
3. Orice modificare prin act aditional, la initiativa angajatorului, a contractului de munca se comunica în scris salariatului care are obligatia de a răspunde în scris în termen de 10 zile:
a. Dacă nu este de acord contractul de munca nu se modifica;
b. Dacă este de acord părțile vor incheia un act aditional în termen de 15 zile cu aplicare de la data semnarii.
4. În mod normal clauza de neconcurenta este valabilă numai în timpul executarii contractului de munca.
5. În mod excepțional se poate stabili o clauza de neconcurenta după incetarea contractului de munca cu respectarea unor condiții și se stabileste și cuntamul acesteia.
6. De asemenea și clauza de confidentialitate se stabileste.
7. Se poate prezenta certificatul medical „Apt de munca” și anterior inceperii activitatii.
8. Se pot angaja persoane prin concurs, examen sau perioada de proba.
9. Se elimina posibilitatea angajatorului de a înceta contractul de munca în perioada de proba prin simpla notificare, de regula, muncitorii necalificati sunt angajați în perioada de proba și aceasta nu poate depasi 10 zile lucratoare, doar ambele părți pot conveni prin acord mutual incetarea sau angajatorul poate dispune concedierea.
10. Absolventii pot beneficia de o perioada de proba de cel mult 6 luni.
11. Se poate presta munca simultan la mai mulți angajatori în baza mai multor contract de munca.
12. Se vor reintroduce contractele colective de munca la nivel național.
13. Angajatorul are obligatia comuncarii la Casa de Pensii cu cel puțin 60 de zile anterior indeplinirii conditiilor de către salariat pentru ieșirea la pensie.
14. Angajatorul poate reduce timpul de munca pentru o perioada de 3 luni pe an de la 5 zile pe săptămâna la 4 zile pentru toți salariatii sau o parte din aceștia.
15. Delegarea se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile în ultimile 12 luni și se poate prelungi cu cel mult 60 de zile inlauntrul termenului de 12 luni.
16. Detasarea poate fi dispusa pe o perioada mai mare de 1 an doar prin lege specială și se poate prelungi în mod excepțional cu maximum 6 luni, la incetarea detasarii este interzisă o noua detasare pe o perioada de 3 luni.
17. Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajări pe locurile de munca ale salariatirlor concediati timp de 9 luni. Iar în cazul reluarii activitatii are obligatia comunicarii fostilor salariati și angajarea acestora fără examen/concurs sau perioada de proba.
18. Contractul de munca pe perioada determinata se poate prelungi de cel mult 2 ori consecutiv și nu poate fi încheiat pe o perioada mai mare de 24 luni. De asemenea și pe același post se pot incheia cel mult 3 contracte de munca pe perioada determinata tot în termenul de 24 luni. Termenul intre contracte succesive este de 3 luni.
19. Noi defintii și reguli pentru salariatul temporar și agentul de munca temporara.
20. Durata concediului de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.
21. Se introduce telemunca, utilizand tehnologiile informatice salariatii pot presta munca din alt loc decât sediul sau domiciliul angajatorului, după caz.
22. Reglementari noi privind durata maxima a timpului de munca pe săptămâna, maxim 48 ore, inclusiv ore suplimentare.
23. Munca suplimentara beneficiaza de un spor de 75%. Dacă în termen de 30 de zile nu compenseaza cu liber plătit salariatul mai beneficiaza de un spor de 100%.
24. Repausul săptămânal este obligatoriu de 48 ore consecutive și sporul de week-end (sâmbăta-duminica) este de 75%.
25. Plata salariului prin virament bancar numai dacă salariatul și-a dat consimtamantul.
26. Sindicate, etc.
27. Termenul de 12 luni la sanctiunea disciplinara se calculează de la data inceperii executarii acesteia.
28. Abrogarea art.254 alin.3 și 4 privind raspunderea salariatului prin acordul partilor.
29. În caz de litigiu de munca la prima zi de infatisare, înainte de dezbateri, instanța are obligatia de a încerca stingerea conflictului prin impacarea partilor.
30. Se inlocuieste sintagma de „conflict individual de munca” cu cea de „conflict în drepturi” și sintagma „conflict colectiv de munca” cu cea de „conflict de interese” în Legea 62/2011.

Noul sistem fiscal

 In Monitorul Oficial nr.688 din 10 septembrie 2015 s-a publicat noul Cod fiscal pe care il vom cunoaste de acum inainte drept Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal și valabil începând cu anul 2016.

In mod sintetic, in noul Cod fiscal remarcam:

reducerea taxei pe valoarea adaugata, cota generala la 20%, insotita de o scadere a TVA pentru livrarile de carti, manuale, ziare, reviste la cota de 5%, cota ce se aplica de altfel si pentru accesul la competitiile sportive, evenimentele culturale etc;

cresteri de taxe cum ar fi majorarea taxelor locale datorate de persoanele fizice pentru locuintele detinute, remarcandu-se majorari substantiale si de mai multe ori pentru locuintele folosite ca sedii pentru desfasurarea de activități independente;

extinderea tipurilor de venituri pentru care se datoreaza asigurari sociale pensii sau contributii individuale la sanatate, ce nu se platesc conform Codului fiscal actual.

Principalele elementele de impozitare ce fac obiectul actului normativ:

1) MICROINTREPRINDERILE

-Este o microintreprindere societatea ce realizeaza la finele exercitiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exercitiului iar ponderea serviciilor de consultanta si management este mai mare de 20% in total venituri.

-Impozitul pe venitul microintreprinderii este de 3%.

-O microintreprindere ce inregistreaza un salariat este impozitata cu o cota de 1% pentru primele 24 luni de activitate daca asociatii /actionarii nu au mai detinut titluri financiare la alte persoane juridice.

-Daca societatea a fost infiintata pe un termen limitat, durata minima a societatii este de 48 luni.

  • update: OUG 50/2015 stabileste ca plafonul se majoreaza la 100.000 EUR.

2) IMPOZITUL PE PROFIT

-Impozitul pe profit se datoreaza in cota de 16%, cota generala. Daca societatea desfasoara activitati din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu poate sa fie mai mic de 5% din total venituri realizate.

-Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intreveniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

-Se remarca noua definitie a cheltuielii deductibile conform careia sunt deductibile cheltuielile efectuate in scopul realizarii activitatii economice.

-Se remarca totodata introducerea in Codul fiscal aunei proceduri similare celei de corectare a erorilor contabile in sensul ca daca in anul curent se identifica o eroare de calcul a impozitului pe profit aferenta unui exercitiu inchis iar eroarea este nesemnificativa, corectarea se face peseama profitului anului curent. Daca eroarea este semnificativa se impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se refera eroarea.

Dintre modificarile aduse impozitului pe profit amintim:

1. Facilitatea de profit reinvestit se acorda atat pentru echipamentele din grupa 2.1 cat și din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) si Calculatoare electronice si echipamente periferice. Masini si aparate de casa, control si facturat.

Observam extinderea bunurilor aflate in sfera profitului reinvestit si largirea sferei către calculatoare si echipamente de facturare.

2. Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deseurilor.

3. Cheltuielile de protocol sunt deductibile in cota de 2% asupra profitului contabil la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuiala de protocol. Nu se fac ajustari fiscale, se porneste de la profitul brut contabil.

4. Cheltuielile sociale se pot acorda in valoarea de pana la 5% din cheltuielile cu salariile retinem majorarea plafonului.

5. Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit in procentul de 0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fara a depasi 20% din impozitul pe profit si se pot reporta pe o perioada de 7 ani. Observam majorarea procentului din cifra de afaceri.

6. Pentru imprumuturile pe termen lung de la alte entitati se reduce la 4% nivelul ratei dobanzii cand acesta este in valuta ce poate fi deductibila, conditionat de gradul de indatorare. Anterior acest procent era de 6%.

7. In cazul achizitiei mijloacelor de transport se accentueaza faptul ca amortizarea este limitata la 1.500 lei/luna iar valoarea ce depaseste aceasta suma este nedeductibila chiar daca mijlocul de transport este vandut cu profit.

8. Se mentine regula generala a platilor trimestriale de impozit pentru primele 3 trimestre, pana pe data de25 a lunii urmatoare celei in care s-a incheiat trimestrul, cu depunerea pana pe data de 25 martie a anului urmator a declaratiei anuale de impozit pe profit.

3) IMPOZITUL PE DIVIDENDE

-Dividendele platite de o societate, persoana juridica romana, catre o alta persoana juridica romana se impoziteaza cu procentul de 16%.

Foarte important: nu se aplica impozitul pe dividende daca persoana ce incaseaza dividendele detine la societatea afiliata mai mult de 10% din capitalul social pe o perioada mai mare de 1 an.

-Incepand cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividende este in procent de 5%.

  • update: OUG 50/2015 stabileste ca impozitul pe dividende este 5% incepand cu 01 ianuarie 2016.

4) TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Cota generala aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.

Se aplica urmatoarele cote reduse:

– cota de 9% pentru medicamente, cazarea in sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant si catering.

– se extinde aplicarea cotei reduse de 5% pentru carti, manuale scolare, reviste si pentru accesul la evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, targuri sau expozitii.

– se pastreaza cota de TVA de 5% si pentru vanzarea de locuinte sociale in schimb se modifica conditiile de aplicare in sens favorabil cumparatorului.

Se pastreaza deductibilitatea limitata la 50% pentru mijloacele de transport persoane când nu sunt utilizate in mod exclusiv in activitati economice.

Se introduce o masura tranzitorie pentru ajustarea TVA pentru alte bunuri decat cele de capital cand acestea nu mai sunt folosite in activitati taxabile.

Se pastreaza plafonul de 220.000 lei, reprezentand 65.000 euro la data aderarii, reprezentand plafonul de scutire de TVA.

Se extind masurile de taxare inversa (simplificare a TVA fara plata efectiva a TVA) pentru:

  • cladiri, parti de cladire si terenuri;
  • furnizarile de telefoane mobile;
  • furnizarile de console de jocuri, tablete pc si laptopuri.

-update: OUG 50/2015 stabileste Tva redus 9% pentru livrarea de apa potabila si apa folosita la irigatii incepand cu 01 ianuarie 2016.

5. IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANEI FIZICE

Cota generala de impozitare este de 16% iar tendinta este de extindere a categoriilor de venituri pentru care se datoreaza asigurari sociale (contributii la pensii sau contributii la sanatate).

a. Impozitul pe venitul din salarii este de 16%. Se modifica deducerile personale.

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.500 lei inclusiv, astfel:

-pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere –300 lei;

-pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere –400 lei;

-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 500lei;

-pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 600 lei;

-pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 800 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.501 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

b. Impozitarea PFA. Exista si in legislatia anterioara obligatia platii impozitului pe venit de 16% cat și a contributiei de sanatate stabilite la nivelul venitului net.

-Raportandu-ne comparat la obligatiile de plata ale unui PFA observam introducerea obligatorie a contributiei individuale la pensii in procent de 10,5% din venitul net realizat de o persoana. Aceasta contributie este plafonata superior la un plafon anula de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni.

-Aceasta contributie se plateste chiar daca persoana fizica autorizata este salariata la un angajator.

-Daca PFA doreste sa beneficieze de pensie intreaga, optional achita si contributia de 15,8%, contributia angajatorului.

-Comparand cu situatia de astazi a Codului fiscal din 2015, acestea sunt contributii noi ce nu sunt platite de un PFA ce este deja salariat. PFA-ul datoreaza contributia la pensii în acest moment daca veniturile realizate din profesii/activitati independente sunt singurele sale venituri, lucru de altfel normal.

-Baza de calcul a contributiei la pensii este decisa de persoana fizica si aceasta nu poate sa fie mai mica decat 35% din salariul mediu pe economie, de obicei se alege salariul mediu pe economie, si nici mai mare de 5 ori salariul mediu pe economie.

c. Cazuri particulare – situatii ce ne obliga sau ne scutesc la plata contributiei la sanatate.

-Pentru veniturile realizate din cedarea folosintei bunurilor, fata de reglementarile din anul curent, se mareste plafonul cotei cheltuielilor forfetare la 40%, iar baza de calcul a contributiei la asigurarile de sanatate nu va depasi nici in anul 2016 suma de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

-Pentru persoanele ce realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se retine prin stopaj la sursa, procedura cea mai des intalnita si in anul curent, baza de calcul a contributiei de sănătate o reprezinta venitul brut contractat din care se scade o cota de cheltuiala forfetara in procent de 40%.

-In anul 2016, nu se datoreaza contributie de asigurari de sănătate pentru drepturile de proprietate intelectuala, cand persoana fizica realizeaza si alte venituri supuse deja contributiei la sanatate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, venituri din alte surse, conform art. 171 alin. (4) din noul Cod fiscal.

-Pentru veniturile din investitii, si analiza noastra are in mod special in vedere veniturile din dividende incasate de persoanele fizice, baza de calcul a contributiei este venitul brut din dividende (nu dividendul net), incasate în anul anterior, iar impozitarea se face ANAF prin decizie de impunere.

-In anul 2016, nu se datoreaza contributia de sanatate, daca persoana fizica ce incaseaza dividendele, realizeaza in aceeasi perioada fiscala, venituri supuse deja contributiei la sanatate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, conform art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal.

-Practic, in anul 2016 este acelasi regim privind contributia de sanatate la veniturile din dividende incasate de persoanele fizice.

-In anul 2017, veniturile din dividende intra in sfera de plata a contributiei individuale la sanatate, iar baza de calcul nu poate sa fie mai mare decat de 5 ori salariul mediu

brut pe economie, conform art. 176 alin. (5) din Codul fiscal. Acest lucru trebuie coroborat cu reducerea impozitului pe dividende, prognozata tot pentru anul 2017.

6. TAXELE SI IMPOZITELE LOCALE

Pentru anul 2016, persoana ce detine o locuinta in proprietate la data de 31 decembrie 2015, datoreaza pentru aceeasi cladire, un impozit, ce se calculeaza influentat de trei parametrii:

a) o crestere semnificativa a bazei de impozitare aferente unei suprafete de 1 metru patrat de constructie, la suma de 1.000 lei, conform art. 457 alin. (2) din Codul fiscal. Si aceasta valoare va fi influentata de rangul localitatii si de vechimea constructiei, insa observam ca va fi o crestere de impozitare de cel putin 6,95%, numai prin majorarea valorii de referinta aferenta unui metru patrat de constructie. Aceasta majorare de impozit este obligatorie

pentru proprietarul locuintei, chiar daca Primaria decide sa pastreze actuala cota de impunere.

b) procentele de impozitare pentru cladirile rezidentiale sunt intre 0,08% si 0,2%, valoarea aplicabila intr-un an fiind stabilita de Consiliul local. Daca ne raportam strict doar la procentele de impozite, observam posibilitatea Directiilor de specialitate din cadrul autoritatii publice locale sa aplice impozite cel putin duble.

c) intervine o impozitare diferentiata in functie de scopul folosintei respectivei locuinte. Daca in aceasta se desfasoara activitati economice, respectiv isi are sediul o societate sau isi desfasoara activitatea o persoana fizica ce practica o activitate independenta sau este sediul declarat pentru un PFA, intreprindere individuala sau asociatie familiala, impozitele stabilite de Primarie sunt în procent intre 0,2% si 1,3%, conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal.

Aceste procente permit majorarea impozitului cu pana la nivelul de 13 ori fata de nivelul actual.

Cu toate acestea, daca locuinta a fost achizitionata/construita intr-o perioada anterioara mai mare de 5 ani sau daca nu exista o reevaluare in ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referinta determinata chiar de Codul fiscal, pornind de la o suma de 1.000 lei/metru patrat de constructie, conform art. 458 alin. (4) din Codul fiscal. In acest caz, impozitul poate sa depaseasca si de 20 de ori nivelul actual.

-Apar doua situatii particulare, ce trebuie mai bine analizate, respectiv ce se intelege în mod real prin activitate economica, deoarece notiunea fiscala este doar de a realiza furnizarea de bunuri/prestarea de servicii si lucrari pe piata, si daca doar o parte din aceasta locuinta, sa zicem doar o camera dintr-un apartament este locatia unde se desfasoara activitatea economica.

-Din perspectiva desfasurarii activitatii economice, legiuitorul ne prezinta ca fiind o diferenta intre a presta servicii si a fi o locuinta rezidentiala, doar decontarea cheltuielilor cu intretinerea si utilitatile, conform art. 459 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal.

-Intrebarile de substanta sunt: daca in aceasta locuinta exista doar sediul oficial al unei societati, sau sediul oficial al unui PFA, iar aceste entitati isi desfasoara activitatea in alta locatie, se datoreaza un impozit majorat?

-In mod normal, raspunsul este nu, insa depinde de foarte multi factori. In unele cazuri, criteriul de existenta a societatii sau criteriul de recunoastere a acelei activitati independente este chiar detinerea acestui spatiu.

-Daca in incinta acelei locuinte, cunoastem cu certitudine ca intr-o camera se desfășoară activitati economice, iar restul locuintei este folosit chiar cu o destinatie rezidentiala, în acest caz impozitarea este mixta, in sensul ca impozitul majorat se datoreaza numai pentru suprafata acelei camere, iar pentru restul locuintei, se va calcula si datora un impozit cu cota redusa.

Foarte important: in calitate de persoana fizica proprietar al unei locuinte, doar in cazul în care in aceasta se desfasoara si activitati economice, trebuie sa depuna la Directia de specialitate a autoritatii locale, o declaratie speciala, conform art. 495 lit. a) din Codul fiscal.

-Consideram necesar ca acest temei normativ sa il prezentam, pentru o mai buna edificare a faptului ca nu toti proprietarii de locuinte depun aceasta declaratie, ci numai cei ce dețin cladiri nerezidentiale sau cu destinatie mixta, dupa cum urmeaza: „Art. 495. – In vederea stabilirii impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc urmatoarele reguli: a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta au obligatia sa depună declaratii pana la data de 29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, a prezentului cod. (…)”.

-Si societatile ce detin in proprietate o constructie vor depune o declaratie speciala de impunere, pentru constructiile existente in patrimoniu la data de 31 decembrie 2015. Persoanele juridice ce detin constructii platesc in anul 2016 un impozit pe cladiri astfel:

a) pentru constructiile rezidentiale aflate in proprietate, cota este intre 0.08% si 0,2% din valoarea impozabila a constructiei;

b) pentru constructiile nerezidentiale, cota este intre 0,2% si 1,3% din valoarea impozabila a constructiei.

-Baza impozabila se actualizeaza la 3 ani, prin efectuarea unei reevaluari. In cazul in care nu se efectueaza o reevaluare in ultimii 5 ani, cotele anterioare enumerate se majoreaza la 5%, conform art. 460 alin. (1), (2) și (8) din Codul fiscal.

7. ACCIZELE

Se pastreaza structura produselor accizabile existente si in 2015 (accize armonizate si accize nearmonizate). Nivelul accizei pentru principalele produse accizabile este:

a.benzina fara plumb: 2035,40 lei pentru 1.000 litri, respectiv 2.03 bani/litru.

b.alcool etilic: 3306,98 lei/ hl alcool.

S-a eliminat acciza nearmonizata de lux pentru iahturi,autoturisme cu capacitate cilindrica mai mare de 3.000 cmc, confectii din blanuri etc. Raman ca produse supuse accizelor nearmonizate lichidul cu nicotina din tigareta electronica si tutunul continut in produse din tutun incalzit.

8. TAXA PE CONSTRUCTII datorata la buget

Ramane in procent de 1%, urmand sa fie abrogata cu 1 ianuarie 2017.

Sursa: https://static.anaf.ro/static/3/Cluj/Noul%20Cod%20Fiscal-schimbari%20aduse%20din%202016.pdf

Update:

OUG 50/2015 stabileste

– persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere platesc CAS;

– pana la 31 martie 2016, persoanele fizice si juridice declara cladirile din patrimoniu sau folosinta;

– obligativitatea achitarii CASS de catre persoanele fizice ce nu realizeaza venituri in anumite conditii.